Cum construiști o legătură pozitivă cu copilul tău?

Părinții se întâlnesc des cu o mulțime de provocări și probleme, care de multe ori compromit capacitatea lor de a oferi cei mai bun copilului, atât pe plan material sau chiar emoțional.  În ciuda obstacolelor întâlnite o legătură pozitivă între părinte și copil nu e un vis. Este nevoie de efort mare și o investiție bogată de sentimente. M-am gândit să vă împărtășesc câteva trucuri pe care le-am citit nu de mult și mi s-au părut foarte practice.

Deșii fiecare părinte își iubește copilul, el are nevoie să audă frecvent de la părinți, deci spune-i mereu că îl iubești. Lasă-ți copilul să te cunoască bine, fă-ți cunoscute credințele și convingerile tale. Crește odată cu copilul tău. Ce trebuie să faci? Joacăte cu el, implicăte cât mai mult în lumea lui, și să-i fii aproape. O altă idee bună să luați masa împreună. Ar fi bine să devină un obicei ca măcar o dată pe zi Relația dintre părinți și copii familia să se reunească în jurul mesei. Pe lângă acest fapt e bine să stabilești o rutină de seară. Creează momente speciale și unice între tine și copil. Respectă-ți copilul, adică nu-i ignora dorințele și alegerile, chiar dacă ele nu sunt potrivite, nu le ignora, explicăi de ce nu pot fi puse în practică. Fă din copil o prioritate în viață, petrece cu el timp de calitate. Și încă un sfat, comunică permanent cu copilul tău. Ajută-l să-și dezvolte comunicarea și să spună mereu ce simte. în acest fel va căpăta încredere în tine și va fi comunicativ și el.

Cea mai mare bucurie pentru un părinte este să își vadă copilul fericit. Dacă reușești să construiești o legătură pozitivă între tine și copilul tău vei savura cu adevărat bucuria de a fi părinte. Și eu îmi doresc acest miracol.

Părinți perfecționiști…copii nefericiți

Copiii sunt oglinda părinților în care se reflectă imaginea familiei. Deseori această viziune nu este una pozitivă. Care este motivul? Răspunsul e simplu: comportamentul copiilor exprimă foarte bine conflictele între Despre părinți și copiipărinți. Un copil dificil este creația unor părinți dificili.

Să vorbim puțin despre părinții perfecționiști. Părinții din această tipologie pretind doar rezultate excelente de la copiii lor. Deseori vedem părinți care caută cele mai renumite grădinițe, școli, monitorizează pas cu pas activitatea școlară a copilului, încercă să impună tot feluri de activități, chiar dacă copilul nu prezintă nici un fel de talent deosebit. Rezultatul? Copiii crescuți astfel devin deseori suprasolicitați. Pe de altă parte trăiesc constant sub teama insuccesului în viață. Așteptările prea mari îi transformă pe copii în persoane triste, dezamăgite și frustrate.

Ce pot face părinții ca să fie mai toleranți și mai puțin perfecționiști? Fiecare părinte trebuie să găsească un echilibru între dorințele lui și nevoile copilului. Deși nu întotdeauna suntem de acord cu acest fapt, este bine ca micuții să facă propriile lor greșeli și să-si aleagă drumul pe care vor să-l urmeze. Părinții au menirea de a ghida pașii copilului, să-l ajute și să-l sprijine. Copilului nu ar trebui să-i fie teamă de eșec. Cu toții trebuie să acceptăm faptul că nu toate lucrurile ies așa cum vrem noi.

Viața este plină de neprevăzut. Toată lumea greșește, important este cum mergi mai departe. Un părinte echilibrat va avea un copil fericit și echilibrat la rândul lui.

Noua adeverință medicală pentru școală/grădiniță – o pacoste pentru părinți

Așa cum e deja o tradiție la români, și noua adeverință medicală care se cere la școală/grădiniță a devenit obligatorie după începerea școlii și, după cum se subînțelege, după ce părinții grijulii au apelat deja la medicul de familie pentru vechea adeverință de vaccinuri.

adeverinta medicala inceputul scolii

Așa am pățit și eu, frumos am mers înainte de 14 septembrie la medicul de familie care mi-a eliberat adeverința cu vaccinurile, iar la prima ședință ce noutăți are Doamna Educatoare? Trebuie, desigur o altă adeverință care, culmea, e obligatoriu de prezentat la școală/grădiniță până în data de 1 octombrie.

Bine, am sunat la medicul de familie care îmi zice că din cauza aglomerației cauzate de ce altceva decât noua adeverință, nu mă poate programa decât pe 8 octombrie. Sună cunoscut? Să nu mai vorbim de irascibilitatea D-nei doctor care, din cauza prea multor copii nu mai poate produce nici măcar un mic zâmbet pentru ca băiețelul meu de 3 ani să nu urle la vederea ustensilelor medicale. A, da, și să mai amintim și bolile infecțioase care se iau în voie în sălile de așteptare supraaglomerate…

Atenție, părinți! Analizele medicale NU sunt obligatorii, ele sunt cerute doar de unele școli care dezinformează părinții!

Da, și când te gândești că toate aceste neplăceri puteau fi evitate dacă legea cu pricina se aproba și se anunța să zicem cu o lună mai devreme…

Isteriile copilului tău- De ce?

isteriiAi avut ocazia să obesrvi un copil în timp ce își desfășoară isteriile de temut? Eu da. Și nu mi-a plăcut. De ce încep copii să producă istericale? 

Începând de la prima zi de viață bebelușul tău a fost pe primul loc; ai fost atentă la fiecare sunet sau gest al bebelușului încercănd a ghici ce are nevoie. Ai făcut tot posibilul ca prichindelul tău să se simtă confortabil și iubit. Mulți părinți apelează chiar și la Ferratum pentru a-i oferi tot necesarul. Dar din păcate vine vremea apropiindu-ne de împlinirea a 2 anișori cănd copilul are nevoie să învețe că nu este el buricul pământului și trebuie să asculte de cineva. Această perioadă poate fi destul de stresantă pentru ambii părinți.

Motivele pentru care copilul tău apelează la o așa măsură țipătoare pot fi nenumărate. Motivul principal însă este sentimentul de abandon. Copilul tău simte că nu îi mai sunt satisfăcute toate nevoile în momentul dorit. El percepe acest lucru ca un abandon al părinților.hiszti Dar nu e nevoie de îngrijorări, nu va râmăne cu traume. Atunci cănd își dă seama că nu mai este el prințișorul/prințesa familiei care este servit necondiționat, încearcă să-și recucerească acest beneficiu. Spre mirarea noastră copii au o sumedenie de metode pentru a-și atinge scopul.

De multe ori dacă înțelegem motivul/motivația unui gest ne este mai ușor să o acceptăm sau să o rezolvăm. Sper că azi am reușit să vă fac să vă înțelegeți mai bine copilul isteric.

Expresii “must” în vocabularul unei mame

Cunoașteți zicala “cuvântul poate fi lamă de cuţit sau balsam”? Credeți că este o afirmare reală? Eu cred cu tărie și incontestabil în certitudinea ei. Cuvintele pot avea efecte negative sau dimpotrivă pozitive asupra copilului. Spuse de mamă sau de o persoană iubită de copil, cuvintele pot dărăma sau construi.

mama si fiica

V-am selectat căteva expresii care trebuie neapărat rostite copilului la momentul potrivit.

  1. Te iubesc.    Are nevoie să o audă pentru a se simți în siguranță și pentru a învăța să își exteriorizeze sentimentele.                                                                                                                                                                                
  2. Sunt mândră de tine. Dacă observi succesul ei, o vei face foarte fericită.
  3. Iartă-mă, am greșit. Nu te sfii să recunoști dacă ai greșit. Asta o va îndemna să facă și ea la fel cănd greșește. O va ajuta să devină un adult responsabil.
  4. Ai făcut o treabă foarte bună. Aprecierea este un implus spre rezultate mai bune.
  5. Am nevoie de tine. Trebuie să simtă că prezența ei este utilă.
  6. Sunt sigură că data viitoare o să reușești. Așa o stimulezi spre eforturi mai concrete în viitor.
  7. Poți conta pe mine. Dacă devii prietena ei cea mai bună, o să apeleze la tine la nevoie. Așa nu o să te îngrijorezi peste măsură.frumoasa
  8. Ești frumoasă. Este necesar să simtă că este frumoasă. Mă refer la fetițe. Așa își va păstra originalitatea.
  9. Nu trebuie să câștigi, distrează-te. O eliberezi de stresul și frustrarea pe care ar simți-o la o competiție.
  10. … am fost și eu copil… Nu evita să povestești despre năzdrăvăniile pe care le-ai făcut în copilărie. Așa o să vadă un prieten în persoana ta, nu doar un părinte.

Ești curioasă ce efect ar putea fi expresiile de mai sus asupra copilului tău?

Mamă, dar și soție

S-a născut primul copil. Fericire mare! Dacă până acum ai avut o viață liniștită fi sigură că asta se va schimba. De fapt toate se schimbă. mama si sotie

Un copil, mai ales primul, poate schimba și căsnicia în mai bine sau în rău. Îmi amintesc prin ce am trecut în primele luni  a bebelușului meu. Alăptare din 3 în 3 ore (asta însemnând și noaptea), schimbările hormonale, nopți albe din cauza colicilor, ș.a.m.d.

Știu că nu doar eu am trecut prin astea. Toate schimbările pot avea efecte negative asupra relației de dragoste cu soțul. Acum că noul venit pe lume îți ocupă majoritatea timpului, el se poate simți neglijat și dat la o parte. De aceea vă scriu despre câteva aspecte importante, la care e bine să fi atentă.

  1. Asigură-l că încă îl mai iubești.
  2. Spune-i că ai nevoie de el. 
  3. Arată interes personal și ascultă-l cu atenție.
  4. Petreceți timp împreună.
  5. Implică-l în îngrijirea bebelușului. 
  6. Planifică câte o seară în doi.cadou un ceas
  7. Nu lăsa oboseala să strice momentele intime.
  8. Roagă-l să-ți facă masaj cu lumânări aprinse.
  9. Spune-i des cât este de atractiv.
  10. Pregătește-i mici cadouri.

În concluzie, este posibil să fi mamă și soție în același timp. Trebuie doar să găsești echilibrul între cele două. Dacă aveți alte idei asemănătoare, aștept cu drag.

Bona malefică

efectele negative

Trăim într-o lume plină de agitaţie, unde simţim de parcă nu ne-ar ajunge cele 24 de ore pe zi. Noi, femeile, avem o sumedenie de responsabilităţi şi preocupări. Locul de muncă stresant, îngrijirea familiei şi treburile de prin casă. Şi să nu mai vorbim de timpul acordat îngrijirii personale sau de destindere. Aa, şi soţul!femeie

Trebuie să fim femei ispititoare pentru ei.Deci, nu mai este nevoie să vă explic, de ce se scurge timpul din mâinile noastre aşa de repede, fără să observăm.

Unele dintre noi au devenit mame foarte devreme, când nu erau destul de mature pentru a face faţă acestei responsabilităţi. Iar nu toate dintre noi avem norocul să-i avem pe părinţi aproape, să ne fie de ajutor la nevoie. În această situaţie grea, probabil că nu vedem altă soluţie pentru a ne ţine copilul ocupat, decât să-l lăsăm în compania “bonei malefice”, adică în faţa televizorului.

Aşadar trebuie să fim conştiente de efectele dăunătoare ale acestei alegeri nepotrivite. Conform unui studiu, un copil este în faţa televizorului în fiecare zi, în medie de 1,5 şi 3 ore. Acest timp are efect negativ asupra concepţiei sale despre lumea înconjurătoare. Cu timpul devine închis şi singuratic, iar acestea îi îngreunează viaţa socială.

În concluzie: nu-ţi lăsa puiul să fie crescut de “bona malefică”!